A.B. Yehoshua,

Misiunea directorului de resurse umane,

traducere din ebraică de Any Shilon,

Iaşi, Polirom, 2011, 285 pag.

Abraham Yehoshua are 75 de ani şi s-a născut într-o familie de evrei sefarzi din Israel. A fost profesor de literatură comparată la Universitatea din Haifa şi a scris piese de teatru, eseuri, povestiri şi romane. După debutul în specia fantastică şi grotescă din anii şaizeci, în parcursul său auctorial a avut loc o cotitură radicală: fantezia a cedat locul unei realităţi reprezentate astfel încât să degaje mesaje, idealuri. Investigaţia psihologică a devenit predominantă; limbajul s-a îmbogăţit pe măsura amplei game de aspecte şi a semnificaţiilor subiacente, sporindu-şi impactul asupra cititorului. Pentru a-şi exprima propriile gândiri şi convingeri, autorul recurge la istoria şi realitatea unui Israel antic şi modern, la pildele unei morale şi ale unor valori spirituale ce nu pot fi trecute cu vederea. Discernământul între bine şi rău trebuie să-şi spună cuvântul, în ciuda evoluţiilor politice şi tehnologice. Dovadă în acest sens este şi romanul la care ne vom referi, Misiunea directorului de resurse umane.

Ne aflăm la Ierusalim; atentatele teroriste puse în operă de kamikaze trimişi de Arafat deveniseră aproape o rutină. Din acest punct de vedere romanul lui Yehoshua este o breşă în indiferenţa ce se instalase în rândul publicului larg faţă de moartea aproape zilnică în marile aglomeraţii urbane, impredictibilă, oarbă. Astfel, o încă tânără şi frumoasă evreică imigrată dintr-o ţară ex-comunistă (al cărei nume nu este precizat, cititorul presupune totuşi a fi vorba de un teritoriu din fosta Uniune Sovietică), despărţită de soţ şi de fiul adolescent (care se întorseseră în cel mai scurt timp de unde veniseră, incapabili de a se adapta), deşi are o diplomă de inginer, acceptă un post în secţia d