I-a cunoscut pe Iorga, I. Gh. Duca, Gh. Tătărăscu, a fost trimis în linia întâi de mareşalul Antonescu. A făcut ani de temniţă grea şi de muncă la Canal. Speră că, aşa cum i s-a împlinit dorinţa să vadă din nou ţara ieşită din marasmul comunist şi partidele istorice renăscute, în câteva luni va vedea şi România reaşezată pe un făgaş normal, pentru că are încredere în tinerii care azi protestează.

La 95 de ani, Mircea Ionescu-Quintus, preşedintele de onoare al Partidului Naţional Liberal, face o radiografie a timpului pe care-l trăim, filtrându-l prin experienţa trecutului şi proiectând o rază de speranţă pentru viitor: ne va fi mai bine atunci când vom promova în parlament oameni tineri, proaspeţi, nepervertiţi.

"Cine va fi pus în loc? Cei care vor fi aleşi. Aici este însă problema: cum ajungi să candidezi la alegeri?”

● Jurnalul Naţional: Domnule Mircea Ionescu Quintus, vă propun să vorbim despre actualitate, dar despre o actualitate proiectată în trecut şi, dacă se poate, proiectată şi în viitor. Sunteţi unul dintre politicienii români care au o şansă uriaşă, aceea de a avea o perspectivă pe două secole asupra istoriei românilor, şi cred că, date fiind vârsta şi experienţa dumneavoastră, sunteţi unul dintre cei capabili să privească înapoi fără mânie şi către prezent cu foarte multă detaşare, aş spune, chiar, fără patimă.

● Mircea Ionescu-Quintus: Am avantajul – sau dezavantajul, nu ştiu exact – că nu m-am dezlipit de viaţa politică în ultimii 75 de ani, incluzând aici şi cei 40 de ani de regim comunist pe care i-am petrecut altături de colegii mei prin închisori sau am stat undeva deoparte, ca toţi românii care nu s-au alăturat regimului sovietic; dar am ştiut tot timpul ce se întâmplă, pentru că de obicei se întâmpla chiar pe pielea mea.

● Vreau să începem cu prezentul: cum se văd de la Ploieşti – ştim, cândva, a fost o