Joi, 19 ianuarie 2012, la Muzeul Naţional al Literaturii Române a avut loc un eveniment intitulat "Amita Bhose, sora mai mare a lui Eminescu", organizat de editura Cununi de stele şi prilejuit de împlinirea a 162 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu. Au evocat opera şi personalitatea Amitei Bhose: Maria Grapini, consul onorific al Republicii India, invitat special al editurii Cununi de stele; Elena Andronache, fostă studentă şi colaboratoare a Amitei Bhose; Carmen Muşat-Coman, fostă studentă, colaboratoare a Amitei Bhose, director editorial Cununi de stele; Lucian Chişu, director al Muzeului Naţional al Literaturii Române.

Îndrăgostită de opera eminesciană după ce a descoperit-o în Manualul de limba română de la Universitatea Bucureşti în 1959, Amita Bhose (Calcutta,1933-Bucureşti, 1992) a renunţat la tot în India - avere, soţ - pentru a trăi în România, ţara unde s-a simţit acasă, ţara pe care, aşa cum afirma Zoe Dumitrescu-Buşulenga "a iubit-o mai mult decât mulţi români şi a slujit-o cu inteligenţa şi condeiul ei". Teza sa de doctorat, cu tema Influenţa indiană asupra gândirii eminesciene, susţinută sub îndrumarea prof. dr. docent Zoe Dumitrescu-Buşulenga, a fost publicată cu titlul "Eminescu şi India" şi i-a adus renumele de "a fi unul dintre cei mai avizaţi cercetători ai istoriei pătrunderii culturii indiene în spaţiul cultural european." (George Munteanu). A făcut parte din colectivul însărcinat cu editarea operei eminesciene - ediţia Perpessicius - "ceea ce i-a dat prilejul cunoaşterii adâncite a poetului, a gândirii sale. Şi a început să publice pagini de analiză a textelor lui antume şi postume, a însemnărilor de pe manuscrise, a variantelor, cum numai puţini eminescologi au izbutit. Cu o acribie de om de ştiinţă şi cu o intuiţie ascuţită a contextului, Amita Bhose a deschis un unghi de perspectivă comparatistă între spiritualitatea india