Există o doză bună de optimism la Davos în ceea ce priveşte evoluţia economiei europene. Politicieni, bancheri şi oameni de afaceri încep să vadă progresele făcute în combaterea crizei şi să aibă speranţe că momentele dificile au fost depăşite. Ceva însă lipseşte din măsurile luate de liderii europeni şi anume o strategie de creştere. Cu toate acestea, analiştii se uită la veştile bune care aduc speranţa că zona euro poate scăpa de recesiune şi cele care vorbesc despre reducerea din presiunea ce plana asupra Spaniei şi Italiei.
Există o doză bună de optimism la Davos în ceea ce priveşte evoluţia economiei europene. Politicieni, bancheri şi oameni de afaceri încep să vadă progresele făcute în combaterea crizei şi să aibă speranţe că momentele dificile au fost depăşite. Ceva însă lipseşte din măsurile luate de liderii europeni şi anume o strategie de creştere. Cu toate acestea, analiştii se uită la veştile bune care aduc speranţa că zona euro poate scăpa de recesiune şi cele care vorbesc despre reducerea din presiunea ce plana asupra Spaniei şi Italiei.
Să nu exagerăm însă. Veştile bune există, dar şi temerile rezistă. Iar ele sunt legate de situaţia delicată a economiei greceşti, dar şi de efectele măsurilor de austeritate cerute de Germania. Infuziile de lichiditate ale Băncii Centrale Europene şi regulile fiscale mai stricte au îmbunătăţit situaţia zonei euro, dar creşterea economică încă lipseşte.
De altfel, BCE s-a bucurat de aprecieri la Davos graţie acţiunilor decise făcute pentru temperarea crizei. Sub conducerea lui Mario Draghi, care a preluat postul de preşedinte în noiembrie 2011, BCE a “vascularizat” sistemul financiar cu 500 miliarde euro, la dobânzi reduse, pentru a ajuta băncile să cumpere în continuare obligaţiuni de stat.
Dar efectele crizei din zona euro se repercutează şi asupra estului Europei. Înăsprirea cerinţelor de
