Cristian Diaconescu are toate premisele sa fie un ministru de Externe mai bun decat Teodor Baconschi. Nici nu e greu, pentru ca dupa ce a fost un foarte bun ambasador la Vatican si la Paris, dupa ce a contribuit in mod real la vizita Papei la Bucuresti, palaria de ministru s-a dovedit prea mare pentru dl. Baconschi.
Nu este prima data cand dl. Diaconescu detine portofoliul Externelor si poate ca este pozitia care i se potriveste cel mai bine. Desemnarea domniei sale era, asadar, din acest punct de vedere, una logica si de mai multa vreme vehiculata. Din punct de vedere politic este insa o nominalizare complicata pentru ca nu doar Teodor Baconschi pierde functia, ci si PDL, in timp ce puterea UNPR in cadrul coalitiei de guvernare creste substantial.
Nu cred ca sunt prea multi democrat liberali care sa suspine dupa Teodor Baconschi. Desi ales prim-vicepresedinte al PDL, domnia sa nu a fost niciodata asimilat de partid. Era unul dintre intelectualii cu care Traian Basescu a incercat la un moment dat sa reformeze partidul. Asa ca o inlocuire a d-lui Baconschi cu un alt democrat liberal nu era nicio problema. Din pacate pentru el, PDL nu are figuri reprezentative pentru politica externa, iar presiunea timpului era cu mult prea mare pentru a mai fi timp de tatonari.
Chiar si asa sunt convins ca vor fi destui democrat liberali care vor percepe aceasta decizie drept un pas inapoi in fata UNPR. Pentru ca exista in PDL o tabara deloc incantata de tovarasia tot mai stransa cu partidul lui Gabriel Oprea. Cu siguranta, Elena Udrea nu face parte din aceasta tabara.
Si adevarul e ca UNPR repeta oarecum paradoxul PC. Este un partid de traseisti, cei mai mult evadati din PSD in degrigolada pierderii alegerilor de catre Mircea Geoana, si expandat cu primari satui de opozitie si parlamentari convinsi ca nu vom mai primi inca o candidatura
