Compania de Autostrăzi nu a mai cumpărat parazăpezi pentru drumuri de mai bine de doi ani, deşi are un buget consistent pentru deszăpezire. În acelaşi timp, deşi există o hotărâre de guvern, nu s-au mai plantat nici perdele forestiere. În aceste condiţii, blocarea drumurilor poate fi considerată fatalitate?
Specialişti în întreţinerea drumurilor atrag atenţia că reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România nesocotesc luarea unor măsuri de protecţie a şoselelor pe timp de iarnă. Condiţiile meteo actuale nu sunt o explicaţie pentru ceea ce se întâmplă pe şosele, spune un fost director a CNADNR, sub protecţia anonimatului.
„Dacă vremea ar fi o explicaţie, atunci ar însemna că în Norvegia circulaţia s-ar închide în întreaga ţară în noiembrie şi s-ar deschide în aprilie", spune el. Momente precum cele din zilele trecute când circulaţia a fost blocată sau a fost oprită pe rute naţionale de maximă importantă sunt unice în istoria drumurilor din România. „Este anormal să nu poţi deszăpezi Centura Capitalei sau DN1 cel mai important drum din ţară, deoarece bazele de intervenţie sunt foarte aproape. Aşa ceva nu s-a întâmplat niciodată în România", spune el. Fostul director identifică şi câteva cauze. Dacă e clar că nimeni nu poate opri viscolul, poate fi combătut, în schimb, efectul acestuia asupra drumurilor.
Lipsa parazăpezilor
Pe toată lungimea drumurilor naţionale, de 15.000 de kilometri, există doar vreo 90 de kilometri de parazăpezi. „Şi acestea au fost parţial furate sau casate", afirmă specialistul. Compania le-a înlocuit până la un moment dat pe cele furate de hoţi pentru a fi date la fier vechi după care nu le-a mai cumpărat. Ultima licitaţie mai importantă de achiziţionare a acestora a avut loc la finele lui 2010 când au fost cumpărate panouri parazăpezi pentru aproximativ 8 kilometri de drum naţional la
