După cinci săptămâni de repetiţii, "Barcelona" scenei româneşti, cum îşi laudă "antrenorul" Andrei Şerban "jucătorii" de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj Napoca, a ieşit pe scenă cu spectacolulHedda Gabler de Henrik Ibsen. Mai întâi, în patru avanpremiere cu public, urmate marţi, 24 ianuarie, de premiera propriu zisă.
"Spectacolul trebuie să se obişnuiască cu publicul până când devine rotund, până când oamenii de pe scenă şi oamenii din sală comunică, până când vorbesc aceeaşi limbă", a explicat regizorul această opţiune la conferinţa de presă de săptămâna trecută. De fapt, Andrei Şerban şi-a făcut un obicei din a preceda premierele oficiale cu repetiţii pentru spectatori. "Am învăţat asta de la Peter Brook, în perioada în care am lucrat cu el. Înainte de a juca spectacolul pentru publicul mare, avizat, juca pentru copii, care nu au o reacţie culturală atunci când se uită pe scenă. Dacă nu le place, încep să se agite, se gâdilă, se înghiontesc, nu sunt politicoşi", explică Şerban, care merge chiar mai departe decât magistrul său. L-am urmărit la o reprezentaie cu "Strigăte şi şoapte", montată pe aceeaşi scenă. După premieră, aflându-se în sală alături de spectatori, le urmărea îndeaproape reacţiile pentru a vedea dacă mai are de lucrat pe text.
Andrei Şerban se află la a treia colaborare cu Teatrul Maghiar de Stat clujean, precedentele fiind "Unchiul Vania", respectiv "Strigăte şi şoapte", ambele cu numeroase premii şi nominalizări, ambele des invitate în festivaluri naţionale sau internaţionale. De data acesta, regizorul s-a oprit asupra unei piese care de multă vreme nu a mai fost montată în România: "HeddaGabler" (scrisă în 1890; premiera în 1891) de Henrik Ibsen (1828-1906). Întrebat fiind de ce a ales acest text, regizorul a spus: "Când aleg o piesă, acţionez instinctiv, încă nu pot explica ce mi-a atras atenţia; înţeleg abia în timpul re
