Reprezentanţii statelor Uniunii Europene au semnat, joi, o rezoluţie de supunere la vot în Parlamentul European a Tratatului ACTA (Acordul de Luptă Împotriva Contrafacerilor), care îşi propune să protejeze proprietatea intelectuală. Este o formă extinsă a controversatei legi SOPA din Statele Unite. Sursa: REUTERS

ACTA nu vizează doar conţinutul de pe Internet, protejat de dreptul de autor, ci şi medicamentele generice, ieftine, şi toate produsele ce pot fi copiate după branduri consacrate.

Poliţia internetului la nivel mondial

Dar primii vizaţi sunt deţinătorii site-urilor de „file sharing”, aşa-zisele „torrente”. Ce are în plus ACTA faţă de reglementările actuale valabile în legislaţiile ţările UE sau ale altor state? O modificare fundamentală: providerii pot pătrunde în interiorul calculatorului unui utilizator şi să raporteze unei case de copyright ce produs a fost piratat fără a fi nevoie de obţinerea unui mandat judecătoresc.

Tratatul, aflat la nivel de proiect, încearcă să creeze o „poliţie” a internetului transfrontalieră şi în care depistarea, prinderea şi tragerea la răspundere a vinovaţilor se face implicarea organismelor Justiţiei. De exemplu, dacă un utilizator descarcă un film piratat, providerul (să spunem RDS) îl identifică imediat şi raportează acest lucru companiei care deţine drepturile asupra acelui film. Urmarea este avertizarea utilizatorului, apoi blocarea IP-ului, scoţându-l practic din Internet. În următoarea fază se poate ajunge la impunerea unei despăgubiri, amendarea „piratului” sau, în ultima fază, trimiterea sa în Justiţie, pentru a fi judecat şi, eventual, condamnat la închisoare.

ACTA avantajează companiile transnaţionale, giganţii economiei

De asemenea, prin ACTA, marile case de producţie pot obţine retragerea automată a domeniilor de internet ale site-urilor de conţinut pir