Cu decenii în urmă, descrierile standard, de tipul celor din cartea de citire, prezentau iarna ca prilej pentru săniuş şi bătaie cu zăpadă.

Cea de-a doua activitate nu era încă numită prea des bulgăreală – termen care s-a generalizat în ultima vreme, printre copii, dar şi în vorbirea adulţilor şi în relatările jurnalistice.

Verbul a (se) bulgări (derivat din substantivul bulgăre) e cuprins în DEX şi chiar în dicţionarele mai vechi: singurul lucru care pare să se fi schimbat este frecvenţa sa în uzul curent. În DEX, verbul are indicaţia „popular” şi îi sunt explicate două sensuri: „a arunca cu bulgări în cineva” şi „a acoperi cu lut scheletul de nuiele împletite al unui grajd, al unei colibe etc.”; primul sens se referă în primul rând la bulgării de zăpadă, iar cel de-al doilea se leagă de bulgării de pământ. Numele de acţiune bulgăreală, derivat din a (se) bulgări, nu e cuprins în dicţionarele curente; apărea, totuşi, în dicţionarul academic coordonat de Sextil Puşcariu (Dicţionarul limbii române – DA, tomul I, Literele A-B, 1913). Micul dicţionar academic (MDA, I, 2001) înregistrează doar o concretizare a celui de-al doilea înţeles al verbuluibază: bulgăreala ca „amestec de balegă de vacă şi lut, cu care se tencuiesc casele la ţară”.

În sensul „bătaie cu zăpadă”, bulgăreală circulă intens, în oralitate şi în scris. Pe internet termenul apare des ca denumire a unor jocuri on-line: bulgăreala, marea bulgăreală etc. (ca echivalente pentru snowballing, snow fight: situaţie fericită în care nu se preiau termenii sau tiparul lexical din engleză, ci se preferă resursa tradiţională, popularcolocvială, din română). În descrierea jocurilor intervine, desigur, şi verbul: „acumulează puncte bulgărindu-i pe ceilalţi copii” (jocuri.woow.ro). Site-urile de ştiri şi ziarele au preluat în ultimii ani termenul bulgăreală: „Două tinere din Cluj s-au hotărâ