El a revoluţionat ideea de a utiliza fotografia. Primul fotograf de război din lume este omagiat la două secole de la naştere cu un concurs internaţional de fotografie, promisiunea unui muzeu şi o expoziţie cu unele dintre lucrările sale.
Omagierea artistului fotograf Carol Pop de Szatmari (1812- 1887) a început la Cluj, cu o expoziţie internaţională de fotografie. Alte evenimente vor continua şi în alte centre universitare, un simpozion şi o expoziţie de fotografii realizate de maestrul omagiat. Expoziţia a fost amenajată la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, de Asociaţia Art Image şi Asociaţia Artiştilor Fotografi din România, sub patronajul Federaţiei Internaţionale a Artiştilor Fotografi.
Personalitatea artistului a fost evocată de mai mulţi invitaţi, printre care minsitrul Culturii, Kelemen Hunor, care a arătat că fotograful este revendicat atât de maghiari, cât şi de români. Este un bun al culturilor maghiare şi române, dat fiind numărul mare de colecţii de fotografii de epocă, România antebelică fiind renumită pentru concurenţa pe piaţa fotografică – doar în Bucureşti existând la începutul secolului al XX-lea zeci de ateliere de fotografie – ministrul a mai afirmat că este preocupat de identificarea unei locaţii pentru amenajarea unui muzeu al fotografiei.
Ştefan Toth, preşedintele Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România, l-a caracterizat pe fotograful aniversat drept un artist cu vocaţie europeană. Deşi era de origine maghiară, a avut de ales să se orienteze către Budapesta sau Bucureşti. El s-a deplasat la Bucureşti, locul său de suflet, unde a promovat cultura românească.
Potrivit unui studiu realizat de Adrian Maniu, orientarea către Principate a fotografului s-a datorat unei relaţii din tinereţe, când a cunoscut-o pe Mariţica Văcărescu, cea care avea să devină soţia domnitorului Ţării Româneşti Gheorghe Bibescu. Stabilit la Bu
