Punte între vechi şi nou, Anul Nou este însoţit, oriunde în lume, de obiceiuri şi superstiţii păstrate din cele mai vechi timpuri şi transmise în fiecare an mai departe, noilor generaţii. Românii au o mulţime de obiceiuri pentru trecerea spre un an nou. Pluguşorul, jocul caprei, al ursului, uratul şi sorcovitul sunt doar câteva dintre ritualurile aducătoare de noroc, sănătate şi prosperitate celui care le primeşte în casa lui. În Banat, ca şi în celelalte zone ale ţării, de Anul Nou se practică obiceiul prin care se urează gospodarilor sănătate, rod în muncă şi spor la animale. Bănăţenii cred însă şi în supersiţii care spun că Ajunul este unul dintre cele mai favorabile momente pentru prognozarea vremii sau a recoltelor viitoare, ori pentru aflarea ursitului de către fetele nemăritate.
Superstiţii în pragul noului an
Românii au păstrat o mulţime de obiceiuri străvechi în noaptea dintre 31 decembrie şi 1 ianuarie. Destul de multe dintre ele redau, prin colinde şi numeroase acte rituale, drama naşterii şi morţii anuale. Sunt însă şi superstiţii şi legende, precum vorbitul animalelor, alungarea spiritelor malefice prin zgomote şi încurcatul cailor, şi obiceiuri, precum Sorcova, Chiraleisa, încercarea norocului, aflarea ursitei, întocmirea calendarului, efectuarea observaţiilor astronomice şi meteorologice, împăcarea pricinilor şi săvârşirea actelor de toleranţă şi îngăduinţă, care dau o anumită culoare fiecărei zone a ţării.
Însă, atât în Banat, o zonă puternic marcată de multiculturalitate – aici convieţuind români de diverse naţionalităţi, şvabi, maghiari, ruşi, sârbi şi bulgari, cât şi în alte zone ale ţării, precum Moldova sau Oltenia, obiceiurile tradiţionale de iarnă s-au amestecat, fiecare preluând de la fiecare. De exemplu, de Anul Nou, şvabii bănăţeni obişnuiesc să facă un calendar al viitorului an. Adică, să desf
