Cu dezlegare la "dulce" primita de la nivel suprem pentru vorbe trambitate pe acord fin cu lumea dezlantuita, secretarul partidului de guvernamant toarna cenusa pe calvitia din sondaje inregistrata de formatiunea sa politica.
Un soi de autocritica din sedintele activistilor dati vremelnic afara de viscolul Revolutiei. In romana veche de dinainte de '89, zicerile domnului Oltean ar suna cam asa; "Tovarasi, cu totii am gresit! Nu am fost vigilenti, infaptuirile noastre nu au fost corespunzatoare. Este nevoie de mai multa abnegatie pentru ca strans uniti in jurul idealurior trasate de conducatorul nostru sa rezolvam problemele de productie (politica) cu care ne confruntam!".
Acestei analize antedecembriste i-a adaugat domnul citat cateva fraze interzise pe atunci. Pentru actualizare modernista, casual, a celor intamplate in ultimele doua saptamani. I-a dat un termen de o luna Executivului pe care il slujeste in vederea solutionarii neajunsurilor "de maxima suportabilitate", indurate de populatie.
De va trece perioada impusa aproximativ fara rodnice realizari, Guvernul isi va face seppuku (?) politic.
Admirabil curajul, splendida luare de pozitie, nu-i asa? Categoric, ba. PDL mai are in samar doar o bruma de credibilitate, iar "glasnosti-ul" unei remanieri guvernamentale nu este decat un paleativ, o eventuala fasa imbibata in cloroform destinata sedarii, atentie, unei populatii, nu unui popor.
A sesizat bine demnitarul-secretar. Masa aceea iesita in strada, care a aprobat tacit, conform propriilor spuse, reforme continuate la nesfarsit nu mai detine virtutea de onoare a unui popor. Ci s-a demonetizat, a coborat o scara. A devenit o multime indignata din pricina statutului de gloaba costeliva incarcata pana la limita neputintei. Nu mai e dispusa a-si face norma zilnica de sarcina pe greaban.
Ma tem ca
