Copiii nu se mai satură de tehnologie. N-ar spune niciodată că s-au jucat suficient pe calculator, aşa cum nici adolescenţii nu s-ar declara plictisiţi de Facebook. Când ar trebui să intervină părinţii şi cum să impună limite? Sursa: ADI PÎCLIȘAN

Dacă tinerii ajung să-şi pună ceasul să sune noaptea la trei pentru a juca online în competiţii internaţionale, dacă nu se ridică de la computer cu orele şi nu le mai pasă de nimic din viaţa reală- putem spune că părinţii nu au ştiut când şi cum să spună „stop” şi să ofere alternative.

Din ce în ce mai mulţi

Psihoterapeutul britanic Tanya Byron, care se ocupă de tinerii ce nu mai pot fi desprinşi de computer decât cu ajutorul specialiştilor, a publicat recent un articol în The Sun în care atrage atenţia asupra pericolelor la care sunt expuşi copiii generaţiei digitale. Ea susţine că numărul celor care folosesc tehnologia la extrem afectându-le viaţa de zi cu zi este în creştere, tocmai pentru că părinţii nu ştiu să stabilească limite.

Cât de departe merge obsesia

„Jocul şi tehnologia nu sunt ceva rău. Internetul oferă oportunităţi uriaşe de învăţare, comunicare şi socializare. Mai mult, există foarte multe jocuri geniale de strategie şi educaţionale pentru copii şi tineri”, spune specialistul. Unii, însă, ajung dependenţi de tehnologie. „Am lucrat cu astfel de copii, care preferă să urineze într-o sticlă, aşezată la îndemână lângă computer, decât să părăsească monitoarele”, spune ea.

Să înveţe de la părinţi

Eforturile părinţilor ar trebui să se îndrepte spre stabilirea limitelor şi a regulilor. Ei sunt cei care trebuie să-şi înveţe copiii să nu ofere date personale pe internet, să raporteze agresiunile, să seteze jocurile în aşa fel încât să le fie protejată intimitatea, etc. „Nu putem critica felul în care copiii folosesc tehnologia atâta timp