„În ultima perioadă, în cadrul Uniunii s-au formulat opinii pro şi contra pe acest subiect (al alegerilor anticipate - n.r.), dar între timp s-a schimbat situaţia. În opinia mea, s-ar mai linişti vocea străzii, în acelaşi timp am ajunge la un consens şi cu opoziţia, reprezentanţii lor fiind cei care au lansat ideea alegerilor anticipate", a explicat, duminică, ministrul Laszlo Borbely mecanismul din spatele schimbării de macaz a UDMR. Anterior, şeful Mediului declarase că oricine doreşte să negocieze cu Uniunea pe tema anticipatelor este aşteptat la discuţii.

Primul lider maghiar care a vorbit despre posibilitatea organizării de alegeri parlamentare mai devreme de luna noiembrie a fost vicepremierul Marko Bela. Acesta a avansat şi o variantă concretă: parlamentarele să fie „mai aproape de alegerile locale".

Totuşi, preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, temperează lucrurile spunând că declaraţiile lui Laszlo Borbely ar fi fost făcute în numele personal, nu în numele UDMR.

Liderii UDMR vor discuta ipoteza anticipatelor în şedinţa de luni a coaliţiei şi, apoi, în grupurile parlamentare, marţi după-amiaza, iar în funcţie de poziţia conturată ar putea fi întrunit şi Consiliul Reprezentanţilor Unionali, pentru „o decizie politică definitivă".

Printre reprezentanţii Uniunii care s-au pronunţat deja ferm în sprijinul ideii de anticipate se numără şi senatorul UDMR Gyorgy Frunda.

În urmă cu aproape zece zile, liderii UDMR spuneau că „soluţia alegerilor anticipate nu este soluţia bună". Ce s-a întâmplat între timp? Pe de o parte, chiar dacă au mai scăzut în amploare şi intensitate, au continuat protestele în ţară, iar revendicările manifestanţilor se concentrează tot în jurul ideii de demisie a Guvernului.

Pe de altă parte, Curtea Constituţională a administrat o nouă lovitură Executivului, declarând parţial neconstituţională legea prin care e