În Iacuţk, Siberia, temperaturile amorţesc undeva între -20 şi -40 de grade iarna. Cu toate acestea, băieţii de la FC Iacuţia îşi văd de treabă. Adică de antrenamente. Dacă se poate vorbi de aşa ceva…
“Val, ia mai dă-i, mă, volum!” Şoferul se conformează. “Specialiştii meteo precizează că acestea sînt cele mai calde temperaturi din ultimii 100 de ani pentru perioada respectivă, final de lună ianuarie, cam de două ori peste valorile normale. La această oră în Iacuţk se înregistrează -11 grade!”.
“Val” e Valentin Gaponov, atacantul celor de la FC Iacuţia Iacuţk. O echipă din Iacuţk, capitala Iacuţiei, localitate ce face parte din Siberia Orientală, iar aceasta aparţine de Mama Rusie. Mama Rusie ştie toată lumea cine e! A, şi un mic amănunt! Iacuţia e cel mai friguros loc de pe pămînt unde oamenii trăiesc zi de zi!
Maşini cu geam termopan!
Valeri e tînăr, dar are “Toyota Landcruiser”, de la babaci, tunată pentru aceste locuri. Adică geamuri duble, da, da, un fel de termopan, scut căptuşit şi baterie mai puternică de trei ori. Are doar 20 de ani, a fost în probe la Tom Tomsk, dar a adunat 28 de meciuri la Iacuţia. E în maşină cu Pavel Galiuşev, de 26 de ani. O cimotie mai îndepărtată de-a lui Pavelică, unchiu’ Serghei Obrucev, geolog de meserie, calculase că la o alergătură de ren de aici, în sătucul Oimiakon, pe 26 ianuarie 1926, temperatura coborîse la -71,2 grade, cea mai joasă din toate timpurile de pe Pămînt…
Merg să-l ia de acasă pe Maksim Gleykin, portarul, venit de la celebra FC Raspadskaya Mezhdurechensk. Cînd ajung în faţa blocului, claxonează. Nu ai cum să opreşti motorul. Dacă l-ai oprit, la revedere, acolo rămîi! Acum, nu, că sînt -11 grade, dar iarna trecută, pe vremea asta, fuseseră -34! Se ajunge şi la -50, dar mai rar, de obicei sînt cam -40! Un om îmbrăcat gros în Europa degeră în maximum nouă minute cap-coadă. “Păi
