După mai bine de zece ani de la aprobarea actualului Plan de Urbanism General, Constanţa se confruntă cu un real „bazar" arhitectural, o continuă pendulare între valoare şi istorie, pe de o parte, şi kitsch şi paradox, de cealaltă parte. Un nou PUG ar putea - de fapt, aşa ar fi indicat - să rezolve discrepanţele urbane din Constanţa. Dacă, desigur, interesele imobiliare nu vor prima.

Municipalitatea constănţeană anunţa încă din 2010 că are în lucru un nou Plan de Urbanism General (PUG) al oraşului. În ultimii zece ani, Constanţa a cunoscut o serie de transformări arhitecturale, care au condus, mai mult sau mai puţin, la ceea ce unii ar putea numi haos urbanistic. S-a construit mult, s-a construit pe spaţiul verde, s-au înălţat clădiri în imediata apropiere a lăcaşurilor de cult. Nu de puţine ori, nu s-a mai ţinut cont de zona istorică a oraşului. Peninsula a ajuns într-o stare avansată de degradare, uriaşul său potenţial turistic nemaiputând fi exploatat aşa cum ar fi fost normal.

În opinia arhitecţilor, dar şi a constănţenilor de rând, prostul gust, opulenţa, uneori amestecurile nepermise de culori şi texturi au „furat" Constanţei ceva din farmecul său. Prin faptul că nu s-a ţinut cont de contextul în care au fost înălţate anumite construcţii, registrul estetic a cunoscut o serie de... mutaţii.

Actualul Plan de Urbanism General al Constanţei datează încă din 1999. De atunci şi până în prezent, mai multe spaţii verzi din Constanţa au avut de suferit în favoarea diverselor spaţii comerciale. Cazul Parcului Tăbăcărie este elocvent din acest punct de vedere, căci în urmă cu doar câţiva ani acolo a fost ridicat, pe o considerabilă suprafaţă de spaţiu verde, un mall. La momentul respectiv, mai multe organizaţii nonguvernamentale au protestat faţă de acest proiect. La fel, societatea civilă - atât cât putem vorbi în Constanţa