„Noi, românii, am trăit 50 de ani ca spartanii, în frig, înfometaţi, torturaţi fizic şi psihic", explică Nicolae Pricop de ce la cei 57 de ani ai săi vrea să participe la una dintre cele mai dure competiţii din lume - „Death Race" -, organizată în SUA, în care concurenţii îşi probează la extrem capacităţile fizice într-o cursă de zeci de kilometri, cu cele mai dure obstacole.

Competiţia „Death Race" (Cursa mor-ţii) va avea loc în vara acestui an şi va reuni 300 de participanţi din mai multe ţări. Totul face parte din conceptul „curselor spartane", promovat de oamenii civilizaţiei moderne, care vor să reînvie spiritul, austeritatea şi disciplina luptătorilor antici.

Civilizaţia modernă e „spartă" cu principiile antichităţii

Există de mai mulţi ani în SUA şi în alte ţări un gen de com-petiţie care poartă numele de „Spartan Race". Se organizează chiar şi un campionat mondial. Este promovat un stil de viaţă în jurul acestui sport. Practic, se doreşte să fie reînviat, într-un fel, spiritul vechilor spartani, care erau de neînvins, niciodată nu dădeau înapoi, având o viaţă austeră şi disciplinată. „Cursele spartane" care se organizează în zilele noastre îi supun pe competitori la alergare pe distanţe de mai mulţi kilometri, dar nu numai atât. Sari peste ziduri de câţiva metri înălţime, traversezi mari suprafeţe inundate de noroi, te târăşti sute de metri pe sub sârmă ghimpată, cari sau tragi greutăţi, te caţeri pe frânghie, înoţi în apă rece ca gheaţa, treci pe deasupra unui lac, agăţat de-o frânghie, cobori în rapel pe un perete de 20 de metri înălţime, treci printr-o conductă de 50 de centimetri diametru şi lungă de 50 de metri, mergi pe o bârnă de 50 de metri lungime şi cinci centimetri lăţime, sari de pe un buştean pe altul, cale de 30 de metri, iar lista obstacolelor e cu mult mai lungă.

La asemenea curse participă oameni de toate vârstele,