Cu mult entuziasm, liderii PDL s-au grăbit să anunţe, după şedinţa coaliţiei, că nu se pune problema anticipatelor, pentru că nu le-ar dori nici unul din partide, dar că vor creşte salariile şi pensiile în luna aprilie. Adică, mai devreme decât termenele vehiculate anterior (luna mai sau chiar în al doilea semestru) şi în pofida deciziei luate de Guvernul Boc, la sfârşitul anului trecut, de a îngheţa salariile şi pensiile, decizie declarată constituţională.

Ce s-a întâmplat de a fost uitat aşa repede refrenul „prudenţă, prudenţă şi iar prudenţă", de la sfârşitul anului trecut? Merge economia României atât de bine încât permite majorarea salariilor şi pensiilor? Ba chiar mai devreme decât se vorbea iniţial? Sau este vorba de considerente mai mult politice? Considerente legate de proteste în stradă, de avertismentul UDMR că Uniunea vede o soluţie în propunerea opoziţiei de organizare a anticipatelor şi, nu în ultimul rând, de verdictul Curţii Constituţionale, verdict care a stricat planurile PDL de amânare a localelor până în toamnă. Or, doar prin prisma acestui ultim eveniment, s-ar fi impus o creştere a salariilor şi a pensiilor, fie ea şi modică, înainte de chemarea românilor la urne.

Atât de mare a fost entuziasmul democrat-liberalilor de a anunţa primii că vor fi majorate pensiile şi salariile în aprilie încât, în prima fază, nici nu s-a mai menţionat „dacă economia permite", iar negocierea cu reprezentanţii FMI a fost prezentată mai degrabă ca o formalitate. „Membrii conducerii coaliţiei l-au mandat în clar pe domnul prim-ministru să negocieze cu FMI, delegaţia FMI de la Bucureşti, mărirea, din aprilie, a salariilor şi pensiilor", a anunţat prim-vicepreşedintele PDL Sorin Frunzăverde. Întrebat dacă sunt bani la buget pentru acest lucru, răspunsul a fost prompt „Da".

De abia după aceea, au venit nuanţele. „Trebuie să aşteptăm primul trimestru.