Din cele mai vechi timpuri, vânătoarea cu şoimi a fost apanajul nobililor și regilor. Atât de mult prețuiau arabii aceste păsări încât, în urmă cu câteva secole, România plătea șoimi, ulii și ereți ca tribut Imperiului Otoman.

De altfel, în Europa, tehnicile vânătorii cu şoimi au fost aduse de arabi. Astăzi însă, statele în care nobila tradiţie se mai păstrează pot fi numărate pe degete. În România, hunedoreanul Dorin Cărăbeț, în vârstă de 38 de ani, se luptă pentru a readuce pe tapet acest tip de vânătoare care s-a pierdut undeva prin secolul al XVII-lea. De altfel, Dorin Cărăbeț este unul din cei trei români recunoscuţi pentru aptitudinile lor de şoimari. „Este o îndeletnicire care oficial a dispărut din România pe la 1800. Ea s-a transmis însă prin filoane difuze până în zilele noastre. Pentru că iubesc şoimăritul, am înfiinţat un ONG, care se numeşte <>,. Prin acest ONG, doresc să promovez legiferarea aceastui tip de vânătoare şi în România. Este singura care nu perturbă în nici un fel echilibrul natural”, precizează Dorin Cărăbeţ.

Acesta arată că, la ora actuală, șoimăritul este practicat îndeosebi în țările civilizate. De exemplu, în Marea Britanie s-a dezvoltat o adevărată rețea de școli, în care oamenii vin să învețe cum se practică această formă de vânătoare. “Aici, omul studiază cum sa se comporte în prezența zburătoarei, cum să îi anuleze frica față de oameni, cum să o învețe să aibă încredere în stapan și abia apoi să asculte de comenzile date. După terminarea acestui curs, se obține un permis care dă dreptul de a practica șoimăritul”, explică Cărăbeț..

Despre Dorin Cărăbeț au auzit și arabii care, în urmă cu puțin timp, l-au invitat în Dubai, alături de alți 200 de cercetători şi experţi în şoimărit din 70 de state ale lumii, pentru a participa la al doilea Festival Internaţional de Şoimărit. Aici, pe parcursul a o