La mitinguri, în Parlament, în conferinţe de presă şi negocieri cu Pu­terea, protestarii şi opoziţia au cerut şi cer alegeri anticipate. PDL în frunte cu premierul Boc s-a opus so­li­citărilor USL şi ale protestatarilor, argumentând că termenele fixate de Constituţie fac ca alegerile anticipate să aibă loc undeva prin august-septembrie, cu două luni înainte de alegerile parlamentare la termen, deci nu ar avea rost. În faţa acestui refuz, USL caută soluţii pentru a forţa mâna Puterii să declanşeze anticipatele: fie demisia din Parlament, fie blocarea activităţii Legislativului. Cum doar demisia Opoziţiei nu ar rezolva pro­blema, copreşedintele Victor Ponta a anunţat că parlamentarii USL vor renunţa la mandate doar în baza unui acord în care şi Puterea se obligă să facă acelaşi lucru. Între timp, UDMR şi-a declarat disponibilitatea de a susţine declanşarea procedurilor pentru alegeri anticipate. În acest context, Constituţia oferă mai multe posibiltăţi de a se ajunge la alegeri parlamentare înainte de termen.

Demisia în bloc a parlamentarilor

Dacă USL şi Puterea vor ajunge la un acord privind demisia în bloc a tuturor parlamentarilor se poate ajunge la dizolvarea Parlamentului. Potrivit articolului 70 (2) din Constituţie, "calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces". În acest caz, legea fundamentală prevede la articolul 63 (2) că "alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului". Luând în calcul acest termen care este maximal, nu obligatoriu, alegerile anticipate ar putea avea loc cel târziu în luna mai, dacă procedurile vor fi declanşate de miercuri, 1 februarie, când începe prima sesiune parlamentară ordinară d