Dupa 1990, Romania si-a deschis larg portile pentru investitorii straini, numai ca unii au neglijat principiul afacerii corecte, "win-win", gandindu-se doar cum sa obtina cat mai mult profit, chiar daca partenerul e in pericol.
Asa s-a intamplat si cu proiectul de minerit cu cianuri si mina deschisa la Rosia Montana. In momentul de fata, acest proiect se afla la o rascruce de drumuri.
In anul 1997, compania canadiana Gabriel Resources a cumparat exploatarea subteranelor Rosia Montana. Dupa trei ani de sondari geologice, s-a descoperit ca se pot extrage 300 de tone de aur si 1.600 de tone de argint prin folosirea de explozivi si cianura.
Povestea aurului de la Rosia Montana este mult mai veche. Ea dateaza din vremea Imperiului Roman, cand romanii au exploatat aceasta mina intr-un mod foarte simplu, cu dalta si ciocanul. La acea vreme, legiunile imparatului Traian au luat aurul dacic la Roma, lasand in urma o retea unica de galerii de 25 km.
In prezent, Rosia Montana Gold Co. (RMGC) este detinuta in proportie de 80% de compania Gabriel Resources din Canada si doar in proportie de 19,3% de Guvernul Romaniei. In afara de faptul ca aceasta afacere profitabila va fi cea mai mare exploatare de cariera deschisa din Europa, pentru statul roman si pentru locuitorii zonei pare a fi o povara in ceea ce priveste poluarea mediului.
Insa, pentru inceperea mineritului, compania staina trebuie sa obtina toate proprietatile din zona de exploatare, sa mute 2.000 de persoane din arealul implicat si sa demoleze 900 de case, biserici si cimitire, mare parte din localnici nefiind de acord cu acest lucru. Pe langa aceasta, ar mai trebui sa primeasca unda verde din partea Guvernului pentru studiul de impact asupra mediului.
Pe de o parte, fundatiile si asociatiile nonguvernamentale pe probleme de mediu nu au reusit sa in
