25 din 27–nu-i un rezultat rău la casa de pariuri din Bruxelles. Doar Marea Britanie şi Cehia au refuzat să adere la un acord interguvernamental de coordonare a elementelor de politică bugetară şi fiscală în UE.
Premierul britanic, David Cameron, are în continuare nişte reţineri de ordin legal în ceea ce priveşte aplicarea Pactului Fiscal, dincolo de mult-iubitul său sector financiar, pentru care nu a reuşit să forţeze o serie de excepţii la ultimul Consiliu European. Cehii au invocat motive constituţionale, conform spuselor preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, dar sunt cunoscute atât problemele din coaliţia de guvernământ de la Praga, cât şi opoziţia euroscepeticului Vaclav Klaus, în acelaşi timp preşedinte.
Scopul documentului este armonizarea politicilor fiscale şi bugetare între statele semnatare, pentru a preveni acumularea de datorii excesive. Germania, cel mai mare contributor la tot ce înseamnă bani europeni, a insistat asupra necesităţii acestui Pact ce va fi semnat oficial în luna martie. Documentul va acorda Curţii Europene de Justiţie drepturi de monitorizare şi sancţionare a unor eventuale derapaje din partea statelor semnatare. De asemenea, Comisia Europeană primeşte atribuţii suplimentare în chestiunea alocărilor bugetare din statele membre.
Liderii europeni au mai discutat şi mecanisme de alocare a unor fonduri europene pentru stimularea pieţei muncii şi a IMM-urilor afectate grav de politicile de austeritate impuse de guverne, în contextul crizei.
Premierul britanic, David Cameron, a fost mulţumit de prevederile explicite din Pact care, în opinia sa, nu sunt de competenţa UE în totalitatea ei. "Trebuie să avem grijă ca măsurile luate în acest grup Europlus să nu afecteze piaţa unică. Vom fi cu ochii pe ei ca nişte vulturi", a spus Cameron la Bruxelles. Criza din Grecia, pe agenda summit-ului UE
Criza d
