Deși a fost catalogat ca fiind excesiv de restrictiv sau inoportun, noul regulament al BNR nu își propune decât să alinieze creditele către condiții și niveluri sănătoase. Adică să protejeze clienții de propria inconștiență, precum și băncile, de propria iresponsabilitate sau lăcomie. Într-o analiză detaliată, Capital vă prezintă cu cât se reduc sumele maxim accesibile pe diferite tipuri de credit sau, altfel spus, ce împrumuturi sunt cel mai “lovite” prin trecerea la o creditare sănătoasă.

Trebuie spus că noul regulament al BNR transpune de fapt directivele europene referitoare la limitarea pe cât posibil a riscului valutar pentru debitorii care au venituri în altă monedă decât a creditului.

Astfel, cele mai “afectate” de noua legislație sunt chiar creditele în valută, mai exact, cele de consum, indiferent dacă sunt garantate sau negarantate. Creditele ipotecare în valută au scăpat de modificări majore, întrucât oricum erau greu accesibile.

Pentru creditele de consum ( sau nevoi personale) în valută, principalul impact vine din limitarea la maximum 5 ani a perioadei de rambursare, în condițiile în care până acum băncile practicau la adăpostul unei garanții ipotecare și maturități de 30-35 de ani. Practic, BNR dorește acum, poate tardiv, să evite drame de genul executării casei părinților pusă garanție de copil la achiziția unei mașini sau credit pentru cine știe ce nevoi nebunești.

După cum se poate vedea în al doilea grafic și în tabelul de jos, limitarea perioadei de împrumut la maximum 5 ani este dublată de alte trei măsuri prudențiale menite să reducă pe cât posibil riscul de intrare în incapacitate de plată a debitorilor. Dacă vorbim de creditele de consum în euro, căci în alte valute nu prea se acordă, BNR cere băncilor să ia în considerare la calcularea gradului de îndatorare riscul creșterii cursului cu 35,5%, al scăderii venituri