- Politic - nr. 941 / 31 Ianuarie, 2012 Perioadei de inceput a Guvernelor Romaniei i se poate atribui caracteristica de instabilitate, manifestata prin guvernari de scurta durata, de ordinul lunilor. Este firesc, deoarece a fost necesar sa fie elaborate multe legi in noul context administrativ, dupa Unirea Principatelor Romane. Cea mai scurta guvernare a fost cea a primului mandat al lui Gheorghe Mironescu, de o singura zi: 7-8 iunie 1930. In perioada 11 februarie – 10 mai 1866, Guvernul a fost condus de Ion Ghica, provenit dintr-o coalitie politica de uniune nationala. Dupa abdicarea silita a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, acestuia i-a revenit rolul administrarii tarii, pana cand va fi adus, conform intelegerii, un print strain. A fost adus Carol I, domn al Romaniei, si s-a promulgat Legea pentru tocmeli agricole, din 1866. A urmat la guvernare Lascar Catargiu, in perioada 11 mai – 13 iulie 1866, provenit tot din formatiunile politice de uniune nationala. Au fost emise: Constitutia Romaniei, Legea electorala. Datorita discrepantelor din cabinet, nici acest premier nu si-a incheiat mandatul. A urmat a doua guvernare a lui Ion Ghica, sustinut de o grupare a partidelor de centru, in perioada 15 iulie 1866 – 21 februarie 1867. Poarta (turcii) il recunoaste pe Carol I ca domn ereditar al Romaniei. Dupa "Intelegerea de la Concordia”, cabinetul primeste vot de blam si primul ministru isi da demisia. Urmeaza la guvernare Constantin A. Cretulescu, provenit din partidele de stanga, pentru perioada 1 martie – 4 august 1867. Se reiau lucrarile la constructia caii-ferate BucurestiGiurgiu. Se emite Legea pentru infiintarea unui nou sistem monetar. Leul a devenit moneda noastra nationala. Urmatorul la guvernare a fost Stefan Golescu 17 august 1867 – 29 aprilie 1868, sprijinit de o grupare de radicali. S-a emis un proiect de lege prin care se interzicea evreilor sa ia imobile i