In urmatoarele zile ne putem astepta la un acord final pentru "iertarea" unei parti din datoriile Greciei, care, cu siguranta, va fi anuntat cu surle si trambite. Sa nu uitam, insa, ca acest lucru nu reprezinta punctul final al problemelor tarii si, in consecinta, nici ale Europei in ansamblu.

Creditorii privati ai Greciei, banci si alti investitori in obligatiuni, vor fi de acord, in cele din urma, cu stergerea a aproximativ 50 la suta din datoriile tarii. Daca se adauga o rata scazuta a dobanzii si acordarea unei perioade mai lungi pentru a-si plati datoriile, creditorii ar putea suferi pierderi de pana la 75 la suta, potrivit specialistilor.

Banca Centrala Europeana, care detine si ea multe obligatiuni elene, a refuzat sa participe la programul colectiv de stergere a datoriilor, enervand creditorii privati, care, din aceasta cauza, trebuie sa suporte o parte mai mare a pierderilor.

Mai exista si problema deloc nesemnificativa a bancilor grecesti, care detin si ele o mare parte a obligatiunilor de stat si, probabil, vor fi nevoite sa apeleze la Guvern pentru a fi salvate de la faliment, dupa ce vor suporta pierderile mentionate mai sus.

"Cred ca, pentru a calma situatia, trebuie sa gasim o solutie finala pentru Grecia, insa situatia pare lasata in aer pe moment", a declarat economistul-sef al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), Pier Carlo Padoan, citat de Reuters.

La randul sau, Jean-Claude Juncker, seful grupului ministrilor de Finante din zona euro, a declarat ca nu este nevoie de numirea unui "comisar pentru buget", care ar avea putere de veto asupra deciziilor privind bugetul luate de Guvernul elen. Acest lucru fusese cerut de oficialii germani, suparati pe faptul ca Executivul din Atena nu a reusit sa respecte tintele de deficit cerute pentru imprumut.

Ce risca Gre