„Ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele... esenţiale!” Nu vi se pare că de ani buni (şi parcă mai mult ca oricând în această perioadă) clasa noastră politică trăieşte din plin dilema onorabilului Farfuridi, din „O scrisoare pierdută”?
Nu auziţi de mai bine de două decenii încoace că trăim într-o lume a lui Caragiale, că acesta este prezent în orice conştiinţă de la cetăţeanul turmentat de pe stradă, încă nedumerit şi intrigat că nu ştie cu cine să voteze, şi până la conu’ Fănică de la perfectura prefecturilor din dealul Cotrocenilor, că onorabilul „moftangiu” sălăşluieşte printre noi în oricare respiraţie socială sau politică? Ieri, s-au împlinit 160 de ani de la naşterea lui Ion Luca Caragiale. Cu acest prilej instituţiile de cultură din România au organizat mai multe evenimente dedicate apreciatului scriitor, declarând anul 2012 ca fiind Anul Caragiale.
La rându-i, Google România şi-a modificat, de ieri, logoul pentru a-l omagia pe nemuritorul „nenea Iancu”. De aceea, pentru nepieritoarele şi atât de actualele piese de teatru ce transcend fericit timpul, pentru faptul că se află viu în mintea şi inima noastră, Jurnalul Naţional îl declară „Omul Zilei” pe Ion Luca Caragiale, întru eternitatea sufletului românesc.
„Ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele... esenţiale!” Nu vi se pare că de ani buni (şi parcă mai mult ca oricând în această perioadă) clasa noastră politică trăieşte din plin dilema onorabilului Farfuridi, din „O scrisoare pierdută”?
Nu auziţi de mai bine de două decenii încoace că trăim într-o lume a lui Caragiale, că acesta este prezent în orice conştiinţă de la cetăţeanul turmentat de pe stradă,
