Indiferent cat de profund s-ar fi instalat democratia in mintea cuiva decis sa o absoarba cu toata fiinta si cat de tare si-ar dori sa traiasca sperand ca mecanismele acesteia se pot desavarsi, o stire precum condamnarea lui Adrian Nastase cu executare este un eveniment care face gandul sa zboare la perioada de dupa plecarea lui Traian Basescu de la Cotroceni.
Dosarul "Flota", plus alte vaporase pe care desigur ca actualii gestionari ai Opozitiei le vor desprinde de pe fundul marii pentru a-l trage definitiv pe actualul presedinte la cheu, au fost luni categorii pe care le-am auzit pe buzele multora. Si, desi in privinta mesajului, Crin Antonescu si Victor Ponta au dat nastere primei fracturi reale, de substanta a aliantei lor, deoarece liberalul isi doreste ca Nastase sa faca un pas in spate (dar Voiculescu?) - condamnarea vine la tanc - mentalitatea in privinta categoriei "dosar politic" nu-i separa prea tare.
Chiar daca as presupune ca motivele pentru care Traian Basescu va aparea, la un moment dat, in boxa acuzatilor sunt inventate, nu aceasta este cea mai semnificativa latura a paradigmei. Cred, intr-un coltisor al sufletului, ca Justitia are puterea sa-si depaseasca handicapul.
Insa atitudinea Opozitiei, chiar daca liderii acesteia nu si-au dorit-o, devoaleaza mentalitatea politicianului in materie de separatie a puterilor in stat: DNA este bratul lung al Puterii. Si ma face sa ma intreb daca, odata ajunsi la butoane, vor avea taria sa renunte sa mai lipeasca acest arcus pe strunele unui popor atat de sentimental.
Nici gand! Pentru cine nu-si aminteste, procurorii anticoruptie sunt inventia lui Adrian Nastase, care, silit de raportorii UE pe Justitie, a infiintat o institutie menita sa le inchida gura. Cate dosare de spaga a trimis pe masa judecatorilor celebrul Amarie?
Vazand, acum, cat sange poate cu
