O coaliţie formată din mai multe asociaţii şi organizaţii nonguvernamentale cere modificarea legii prin care instituţiile statului sunt obligate să supună proiectele de legi dezbaterii publice. În prezent, instituţiile pot ocoli lejer această obligaţie, fără să rişte mare lucru: eventualele amenzi primite în urma unui proces judecătoresc de durată sunt plătite tot din bani publici, de către cetăţeni.

Coaliţia 52, numită astfel după numărul legii prin care este reglementată transparenţa decizională a instituţiilor publice din România – legea 52/2003, solicită patru modificări esenţiale la actuala legislaţie:

Cum “mimează” instituţiile publice dezbaterea

În prezent, amenzile pentru nerespectarea legii 52/2003 “sunt plătite din bani publici, deci tot noi le plătim”, a explicat pentru gândul Ioana Avădani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, paradoxul în care funcţionează transparenţa statului român în materie de legi.

Mai mult, dacă cineva contestă în instanţă un act normativ care nu a fost supus dezbaterii publice, nu există vreo garanţie că verdictul va fi în favoarea sa, deşi legea impune dezbatere publică pentru orice proiect de lege. “(Decizia) Este la dispoziţia judecătorului”, spune Ioana Avădani.

Ea a explicat câteva dintre metodele folosite de instituţiile publice pentru a “mima” actul de dezbatere publică:

Test de transparenţă: Nici un minister nu a respectat legislaţia

Un studiu al Academiei de Advocacy, lansat vinerea trecută, arată că “legile care asigură transparenţa decizională a autorităţilor publice din România sunt sistematic şi masiv încălcate, la toate nivelurile – naţional, judeţean şi local”.

Legea cere instituţiilor publice să furnizeze, la cerere, lista cu actele normative şi deciziile în pregătire, spre consultare publică. “Niciun minister din cele 15 care compun guvernul nu a