Semnarea tratatului ACTA, un document care doreşte reglementarea drepturilor de autor pe internet, a provocat reacţii dure din partea societăţii civile şi chiar a artiştilor.

22 de state europene, printre care şi România, au semnat în mod misterios joia trecută Tratatul Internaţional Împotriva Contrafacerii (ACTA), provocând furia organizaţiilor drepturilor omului şi a celor care se ocupă de protecţia libertăţilor pe internet.

Ce prevede ACTA, încât a provocat atâtea nemulţumiri?

- Deţinătorii de proprietate intelectuală pot să obţină date personale ale utilizatorilor suspecţi.

- Sancţiuni penale pentru ajutorul şi încurajarea furtului intelectual, chiar dacă ACTA este un acord comercial.

- Controlarea laptopurilor în vămi pentru descoperirea conţinutului ilicit.

Chilian, adversarul tratatului

Nici măcar cei care, teoretic, ar avea cel mai mult de câştigat de pe urma acestei legi, deţinătorii de drepturi de proprietate intelectuală, nu privesc cu ochi buni proiectul. „Sunt speriat de legea asta. Nu înseamnă altceva decât o intruziune în viaţa privată. Nu protejează cu nimic deţinătorii de drepturi de proprietate intelectuală", ne-a spus cântăreţul şi compozitorul Florin Chilian.

„Avem deja o lege foarte bună, cea a drepturilor de autor, nenorocirea este însă că nu se aplică", continuă el. „Prefer să meargă lucrurile în continuare aşa, să am pierderi, decât să se aplice această lege, pe care România a semnat-o legată la ochi, din poziţia slugii", spune Chilian, care estimează că are pierderi de cel puţin 40% din cauza furtului de proprietate intelectuală.

Piraţii europeni se tem de uciderea inovaţiei

Europarlamentarul suedez Amelia Andersdotter reprezintă Partidul Piraţilor din Suedia. Actualmente, tânăra de 24 de ani trăieşte în Bucureşti şi este un opozant acerb al tratatului ACTA.

„Între 2007 şi 201