La Forumul Economic Mondial de la Davos, cel mai ocupat participant a fost şeful companiei petroliere saudite de stat Khalid Al-Falih. Timp de câteva zile, preşedintele Aramco a alergat de la o întâlnire bilaterală la alta, încercând să calmeze spiritele în contextul unor eventuale probleme de aprovizionare cu petrol iranian. Duminică, 29 ianuarie, parlamentul de la Teheran ar fi trebuit să dezbată un proiect de lege în vederea întreruperii imediate a livrărilor de petrol către Uniunea Europeană. Discuţia a fost amânată, dar o propunere în acest sens e luată în considerare de Iran după anunţul miniştrilor de Externe europeni care au adoptat un embargo la importul de petrol iranian.

Interdicţia ar urma să intre în vigoare la mijlocul acestui an. Embargoul statelor europene este văzut drept ultima şi cea mai serioasă măsură care ar putea împiedica escaladarea conflictului diplomatic din jurul programului nuclear iranian într-unul militar. Care vor fi însă efectele reale ale unei interdicţii pe contractele petroliere ale Teheranului?

Stabilitatea în regiune

Nu puţini lideri europeni sunt îngrijoraţi de noile tensiuni cu Iranul şi de efectele acestora asupra întregului Orient Mijlociu. Ministrul german de Externe Guido Westerwelle a cerut Teheranului să se arate dispus la „discuţii substanţiale despre programul său atomic“, în loc să complice lucrurile şi mai mult prin retorica sa uzuală. Între timp, o delegaţie a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) a ajuns în Iran pentru a relua negocierile cu Teheranul. Inspectorii AIEA au cerut şi o vizită la noua instalaţie de îmbogăţire a uraniului de la Fordo, la sud de capitala iraniană. Vizita experţilor internaţionali are loc după ce Agenţia acuzase regimul islamic, în noiembrie,

într-un raport extrem de dur, de intenţia de a construi arme nucleare.

Săptămâna trecută, r