Mai multe publicaţii din Franţa, Grecia şi Spania şi-au închis porţile. Cel mai recent faliment este cel al cotidianului „La Tribune“ şi vine la câteva săptămâni de la dispariţia de la chioşcuri a ziarului „France Soir“.

De la începutul crizei datoriilor din Grecia în 2010, două ziare au fost închise, „Apogevmatini" şi „To Vima", în timp ce „Elefthérotypia", istoricul ziar de stânga, este în pragul falimentului, ca şi postul privat de televiziune Alter. Sindicatul jurnaliştilor, Poesy, a constatat 4.000 de concedieri în rândul breslei şi denunţă „presiunile" individuale exercitate asupra salariaţilor pentru a le fi reduse salariile.

Situaţia presei din Grecia poate fi pusă şi pe seama faptului că numărul publicaţiilor a explodat în anii 1990, încurajate de partidele politice şi de abundenţa creditelor bancare şi absenţa oricăror reglementări: ţara are zeci de canale de televiziune, mai mult de 15 cotidiene generaliste, zeci de lunare, la o populaţie de numai 11 milioane de locuitori. Dar astăzi, angajatorii nu mai fac investiţii, iar sistemul politic sau bancar nu mai finanţează presa. Această situaţie a condus la masacrarea profesiei şi aduce atingere dreptului la informaţie, spune Dimitris Trimis, preşedintele sindicatului jurnaliştilor din Atena, citat de „Le Monde".

În 2011, pierderile principalelor grupuri media au ajuns la 107,7 milioane de euro, în timp ce vânzările de ziare au scăzut între 9% şi 20%. Jurnaliştii au fost în grevă de nenumărate ori în ultimii doi ani, ultima având loc la 17 şi 18 ianuarie, când grecii au fost lipsiţi de informaţii privind negocierile cruciale pe care le purta guvernul privind restructurarea datoriilor ţării. Sediul canalului de televiziune Alter din Atena este ocupat de angajaţi care îşi revendică salariile neachitate de zece luni, în timp ce jurnaliştii de la „Elefthérotypia" se adună în fiecare săptămână pen