În toiul dansurilor prenupţiale încinse de la stânga la dreapta de politicieni în jurul fragedei, dar ţâfnoasei societăţi civile, aflăm că pe sub poalele ei vaporoase s-au pripăşit de-a valma şi cizme cazone, şi nădragi cu vipuşti, şi uniforme revoluţionare de profesie, lăsate de buget fără sponsorizare. Cizmele, nădragii şi uniformele ţipă în piaţa publică din toţi bojocii sub bagheta col. (r) Mircea Dogaru: „noi suntem societatea civilă organizată. De noi trebuie să asculte“.
E bine să ştiţi că această „societate civilă organizată“ este reunită în Consiliul Naţional al Societăţii Civile şi îşi exprimă „voinţa“ prin Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), animat de leoninul col. (r) D. La mitingul/marşul din 24 ianuarie, col. (r) D. şi-a condus trupele „civice“ la TVR, alături de un popă cu o cruce şi de un revoluţionar, lăsat fără subvenţie, cu intenţia explicită de a pune mâna pe studioul 4 din care să transmită, ca odinioară, „doar ce vrem noi“. Nu Pora, nu Patapievici. Ca leul în iarnă, chiar dacă niţel cam jerpelit, col. (r) D. a răcnit: „Moarte FMI!“, „am adunat în piaţă oameni de două ori mai mult ca USL“ şi „dacă noi, militarii în civil şi revoluţionarii în civil, ne-am retrage din Piaţa Universităţii, cine ar mai rămâne acolo? Câţiva copii etc“.
Voinţa Societăţii Civile, a col. (r) D., adică, exprimată de Consiliul amintit mai sus, este expusă pe site-ul SCMD şi, pe ton imperativ, cere, între multe altele, „libertatea alegerii locului de muncă“, după ce se precizează că acesta trebuie „să fie garantat“. Din Consiliul Naţional al Societăţii Civile, în afară de SCMD mai găsim o groază de ONG-uri, între care notăm în fugă: Asociaţia pentru Promovarea Principiilor Europene în Noile Structuri ale Societăţii Române, preşedinte Nadolu Petre, Societatea Civilă Românească, preşedinte Răcănel Petre şi CERTITUDINEA, publicaţie de cultur
