Ca Tecău la Merlbourne, Adrian Năstase ridică deasupra capului, mai ieri, Trofeul Aroganţei, premiat de Înalta Curte cu doi ani de închisoare. Cu executare şi recurs.
Deşi aceeaşi instanţă l-a lăsat orfan de dosarul „Mătuşa Tamara”, Cel Mai Bun Premier pe care l-a dat Tărtăşeştiul ţării, cum le place să-l alinte pesediştii de curte, mai are încă şanse să realizeze Marele Şlem înaintea lui Djokovic. Doar marţi avu termen în cauza Zambaccian. Başca, dosarul care zace la DNA privind concesionarea Lacului Văcăreşti. Şi Dumnezeu, plus Daniel Morar, ştie câte altele or mai fi în traista procurorilor.
Cum omul are, lucru pe care îl stabilirăm, toate şansele să primească din greu şi nu să dea, cum se obişnuise ca premier, e de neînţeles de ce Victor Ponta se declară dezamăgit. Doar dacă nu este bandit, ceea ce se pare că e cu asupra de măsură când citeşti toată declaraţia lui de după pronunţarea condamnării celui care îl intitulă Micul Titulescu: „Până la un verdict definitiv, nu vreau să comentez mai mult. Şi cred că nu este cazul ca noi, politicienii, să comentăm prea mult un verdict înainte ca el să fie definitiv”.
Ete, sanchi, peste noapte Victoraş lăsă „justiţia lui Băsescu” să lucreze de capul ei. Ipocrit, mic! Se prinse şi el că, dacă Năstase iese curat şi uscat din meciul cu doamna legată la ochi, nu-l mai prinde tricoul în fruntea PSD, după cum, cu acelaşi talent, autorul aici de faţă scria în urmă cu vreo lună şi ceva. Editorial aparut in cotidianul PUTEREA
Ca Tecău la Merlbourne, Adrian Năstase ridică deasupra capului, mai ieri, Trofeul Aroganţei, premiat de Înalta Curte cu doi ani de închisoare. Cu executare şi recurs.
Deşi aceeaşi instanţă l-a lăsat orfan de dosarul „Mătuşa Tamara”, Cel Mai Bun Premier pe care l-a dat Tărtăşeştiul ţării, cum le place să-l alinte pesediştii de curte, mai are încă şanse să realizeze Marele Şl
