Şefii de state şi de guverne din Uniunea Europeană au încercat încă o dată la Bruxelles să demonstreze pieţelor că pot colabora pentru a găsi soluţii crizei datoriilor.

Politicienii, între care şi preşedintele României Traian Băsescu, au adoptat forma finală a unui tratat care impune datoriilor limite în legea naţională fundamentală şi angajează Uniunea pe calea disciplinei fiscale stricte, dând astfel răspuns pretenţiilor celei mai mari economii europene, Germania. Este pregătită România să facă faţă noilor condiţii?

"Înainte de asumarea responsabilităţii fiscale ar fi trebuit făcute analize mai aprofundate privind impactul pe termen lung deoarece România are o situaţie mai specială", apreciază analistul economic Laurian Lungu. Analistul economic Aurelian Dochia nu vede un impact semnificativ al tratatului deoarece România s-a angajat deja pe calea restrângerii deficitului bugetar.

El vede în adoptarea tratatului un semnal că România este hotărâtă să susţină şi să se implice în proiectul european. Şefii de state şi de guverne au stabilit, de asemenea, forma finală a tratatului privind Mecanismul European de Stabilitate, scutul permanent al zonei euro împotriva crizelor.

Şefii de state şi de guverne din Uniunea Europeană au încercat încă o dată la Bruxelles să demonstreze pieţelor că pot colabora pentru a găsi soluţii crizei datoriilor.

Politicienii, între care şi preşedintele României Traian Băsescu, au adoptat forma finală a unui tratat care impune datoriilor limite în legea naţională fundamentală şi angajează Uniunea pe calea disciplinei fiscale stricte, dând astfel răspuns pretenţiilor celei mai mari economii europene, Germania. Este pregătită România să facă faţă noilor condiţii?

"Înainte de asumarea responsabilităţii fiscale ar fi trebuit făcute analize mai aprofundate privind impactul pe termen lung deoarece România ar