România şi-a făcut ieri o intrare spectaculoasă pe piaţa americană, cererea din partea investitorilor crescând rapid de la o oră la alta după deschiderea registrelor de subscriere.
Mai întâi ofertele s-au apropiat de 2 mld. dolari - în marja clasică pentru un emitent ca România, apoi au continuat să urce la 3 mld. dolari, însă nu s-au oprit nici aici şi au ajuns la 6 mld. dolari pentru ca la închidere să totalizeze nu mai puţin de 7 mld. dolari.
România nu a beneficiat înaintea acestei operaţiuni de vreun semnal pozitiv din partea marilor agenţii de rating, însă conjunctura mai calmă de pe piaţa americană i-a permis să capitalizeze pe seama informărilor intense către investitori din ultimele luni.
Totuşi, agenţia americană de rating Moody's a menţinut România pe parcursul crizei în categoria plasamentelor sigure de tipul investment grade, cu un rating "Baa3", însă Standard & Poor's are o evaluare mai severă, păstrând calificativul "BB plus", imediat sub pragul investment grade în pofida progreselor obţinute în consolidarea fiscală.
Prima de risc pentru România reflectată de cotaţiile CDS-urilor (costul asigurării contra riscului de default) scăzuse la sfârşitul săptămânii trecute sub pragul de 400 de puncte de bază (4 puncte procentuale), după o perioadă în care contaminarea regiunii cu tensiunile din zona euro pusese presiune pe acest indicator al percepţiei externe.
Ieri, CDS-ul României se situa uşor peste 400 de puncte, în timp ce în cazul Poloniei prima de risc era la 245 de puncte, respectiv la 590 de puncte în cazul Ungariei.
Cu toată situaţia tensionată din Europa, Slovacia a reuşit luna trecută să plaseze o emisiune de bonduri de 1 mld. euro pe cinci ani la un randament de 4,69% (cupon anual de 4,625%), iar Polonia a vândut cu succes eurobonduri de 750 mil. euro scadente în 2017, la un randament de 4,12% (cupon d
