Sănătatea a rămas domeniul cel mai puţin reformat şi, în consecinţă, unul dintre cele mai neperformante din ţara noastră. Măsurile luate în Europa sau în Statele Unite, pentru utilizarea corectă a fondurilor disponibile, şi inventarul problemelor sistemului sanitar din România se regăsesc în textul semnat de dl conf. dr. Corneliu Zeana.

Trecerea de la comunism la capitalism (nu-mi place termenul, aş prefera „societate deschisă“) implică transformări radicale în toate sectoarele. Domeniul sănătăţii a rămas cel mai puţin reformat şi, ca atare, unul dintre cele mai neperformante. Toţi parametrii stării de sănătate a populaţiei ne plasează la un nivel aproape inadmisibil pentru o ţară europeană. Nu lipsa banilor este principala cauză, deoarece, în timp, sănătatea a primit de la buget cote tot mai mari, iar rezultatele sunt tot mai slabe (de la 10,4 miliarde de lei în 2005, la 24,3 miliarde de lei în 2011, bani alocaţi sănătăţii). Probabil că majoritatea acestor bani se scurge, îndeosebi trecând prin marile spitale de stat, către „profituri incorecte“ şi că aceste găuri negre ar trebui stopate printr-o nouă lege a sănătăţii. Evident, opoziţia faţă de aceasta este furibundă, deoarece sunt în joc mari interese financiare. Desigur, criză este peste tot în lume, dar în domeniul sănătăţii se iau măsuri de redresare energice, pe care România nu le poate ignora multă vreme, integrată fiind în sistemul vestic. Dezorganizarea sistemului este o premisă pentru incorectitudine, pentru profituri ilicite. În Statele Unite, reforma sanitară preconizată de preşedintele Obama este deosebit de energică, s-au redus masiv fondurile marilor clinici, favorizându-se însă spitalele mijlocii şi mici, mai performante potrivit studiilor făcute de guvernul american, s-a procedat la reduceri mari de personal medical în marile clinici, utilizarea fondurilor este riguros urmărită, ia