Veniturile ce le revin celor trei federaţii importante din învăţământul preuniversitar, respectiv Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţia Educaţiei Naţionale (FEN) şi Federaţia Sindicatelor Spiru Haret (FSSH), au scăzut drastic începând cu luna noiembrie a anului trecut. Şocul l-a reprezentat un ordin comun al miniştrilor Educaţiei, Administraţiei şi Internelor şi Finanţelor, care interzicea o practică ce devenise regulă în relaţia dintre unităţile de învăţământ, angajaţii acestora şi sindicate. Potrivit ordinului, unităţile de învăţământ nu au mai avut voie să reţină automat cotizaţiile sindicale din salariile cadrelor şi nici ratele acestora la Casele de Ajutor Reciproc sau la bănci.
Mai mult, un program de calcul al salariilor, impus prin ordinul respectiv, EduSal (realizat de firma Siveco), şi oferit gratuit şcolilor, împiedică operaţiunea de reţinere a cotizaţiilor direct din salarii. Pierderea cumulată a sindicatelor se ridică la milioane de euro, având în vedere că până la introducerea ordinului cotizaţiile lunare, colectate automat, ale profesorilor ajungeau la câteva zeci de milioane de lei - 1% din fondul total de salarii ce revin celor 300.000 de angajaţi. În plus, liderii de sindicat au mai primit o lovitură grea după ce, prin legea bugetului de stat, li s-a interzis să mai încaseze şi salarii pentru posturile ocupate în instituţiile de învăţământ. Până anul acesta, ei primeau bani şi de la sindicat dar şi ca profesori, chiar dacă nu predau efectiv la catedră. Singurul drept care le rămâne este păstrarea posturilor pe durata mandatului lor la sindicat.
Liderii de sindicat s-au transformat în casieri
O dată ce cotizaţia nu a mai fost reţinută pe statul de plată, membrii sindicatelor nu au avut altă posibilitate decât să plătească în numerar banii direct liderilor lor. Aceştia au fost obligaţi să taie chitanţă pent