Foto: Thinkstock Iată un aspect asupra căruia toate statisticile concordă: fiecare dintre noi a avut măcar o dată în viaţă o hemoragie nazală! Cunoscute sub termenul medical de epistaxis, hemoragiile nazale sunt de obicei inofensive, cu un volum mic de sânge pierdut şi se opresc spontan, fără a fi nevoie de un tratament specific. Epistaxisul poate apărea la orice vârstă, fiind mai întâlnit însă la copii (între 2 şi 10 ani) şi la adulţii cu vârsta între 50 şi 80 de ani.

Cauzele sunt multiple: iritarea mucoasei nazale din cauza infecţiilor (de exemplu banalele viroze respiratorii, sinuzitele acute şi cronice) sau alergiilor, traumatismele locale (de la lovituri la nivelul feţei la ,,explorarea" cavităţilor nazale cu degetul, strănuturile repetate, suflarea cu putere a nasului), deviaţii de sept, anomalii vasculare la acest nivel, prezenţa de corpi străini intranazali, reacţii adverse la medicamente (de exemplu la aspirină şi alte antiinflamatoare, la anticoagulante, precum şi în cazul folosirii abuzive a decongestivelor locale, utilizate pentru combaterea nasului înfundat sau secreţiilor nazale abundente), factori externi (aerul uscat sau prezenţa de toxice în aer, cel mai des la locul de muncă). Foarte rar, ele sunt consecinţa unor tumori sau tulburări de coagulare. Deşi este o concepţie larg răspândită, în realitate, hipertensiunea arterială nu este o cauză directă de producere a hemoragiilor nazale. La copii, ele sunt favorizate de existenţa vegetaţiilor adenoide (polipilor), a sinuzitelor cronice, alergiilor sau sunt rezultatul prezenţei unui corp străin (care altfel poate rămâne asimptomatic pentru mai multă vreme). Sunt totuşi hemoragiile nazale mai frecvent întâlnite în sezonul rece? De ce?

În special în jumătatea sa anterioară, mucoasa nazală conţine numeroase vase de sânge subţiri, fragile, care se rup cu uşurinţă. Virozele respiratorii