Noua prezentare a Muzeului Antipa atrage prin felul remarcabil în care animalele fără suflare din muzeu creează o atmosferă vie.

În părculeţul din faţa Muzeului Antipa, în rol de amfitrion, replica unei girafe întâmpină distant vizitatorii. I-au crescut ţurţuri în barbă, iar vântul n-a reuşit să-i scuture zăpada de pe creştetul capului, care oricum e în nori. Părinţii insistă să-şi fotografieze odraslele alături de animalul din savana africană, ba chiar câţiva călători, coborâţi din microbuzul de Ploieşti, se opresc pentru o clipă, stând cu spatele la macheta impozantă şi afişând zâmbetul clasic, de poză. Girafa însă îşi păstrează figura îngheţată.

E greu pentru un animal de la tropice, chiar şi pentru o reproducere din plastic a acestuia, să ignore codurile galben-portocalii de ger, claxoanele furioase ale şoferilor surescitaţi din Piaţa Victoriei.

Exteriorul clădirii Muzeului Antipa a rămas neatins de modernizări - chiar uşa imensă de la intrare mai scoate câte un scârţâit fin când e deschisă. Odată trecut pragul, faţa mohorâtă a muzeului prinde viaţă. E rezultatul unei metamorfoze ce a durat aproape trei ani - o îmbinare spectaculoasă între vremurile străbunicilor şi cele ale strănepoţilor noştri, între istorie naturală şi tehnologie. Nici doamnele de la biroul de informaţii nu mai par aşa răuvoitoare, iar singura care are o atitudine de superioritate este fosila imensă a mastodontului american, plasată chiar în mijlocul holului de la intrare.

Expoziţia Permanentă cuprinde 2.000 de piese

În interiorul muzeului, exponatele prăfuite, unele dintre ele ţintuite în vitrine exact aşa cum le aranjase Grigore Antipa însuşi, au acum o altă strălucire. Lucrările de modernizare n-au adus clădirii doar info-touch-uri (ecrane tactile cu informaţii suplimentare), aparate performante de taxat şi proiecţii 3D. Pe tot parcursul vizitei,