Populaţia stabilă a României este de 19 milioane de persoane, potrivit rezultatelor provizorii de la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, făcute publice de Institutul Naţional de Statistică (INS), în scădere cu 2,5 milioane de persoane faţă de recensământul din 2002.
Dintre aceştia, 18,34 de milioane de oameni erau prezenţi în ţară la momentul recensământului iar 658.000 de persoane erau temporar plecate. Plecaţi pe perioadă îndelungată sunt oficial 910.000 de români, în vreme ce 300.000 de conaţionali erau doar temporar prezenţi.
INS precizează că populaţia stabilă include cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România care, la momentul recensământului, se aflau pe teritoriul ţării (persoane prezente) sau erau temporar absenţi, fiind plecaţi în străinătate pentru o perioadă mai mică de 12 luni. De asemenea, aici se mai află şi cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie veniţi pentru o perioadă de cel puţin 12 luni care aveau doar reşedinţa în România şi românii plecaţi în cadrul misiunilor diplomatice sau militare din străinătate.
Nu sunt incluşi în date românii plecaţi la muncă în străinătate de cel puţin un an sau cu intenţia de a rămâne cel puţin un an peste hotare şi nici străinii veniţi de mai puţin de 12 luni.
Mai mulţi ţigani, mai puţini germani
Din totalul populaţiei stabile doar 16,87 milioane de oameni s-au declarat români, respectiv 88,6% din total. Cifrele sunt în scădere faţă de 2002 atât brut cât şi procentual, când 19,39 milioane de oameni s-au declarat români iar aceştia erau 89,47% din populaţie.
Recensământul a mai arătat că în ţară se află 1,238 milioane de maghiari reprezentând 6,5% din populaţie faţă de 1,43 milioane la recensământul anterior, populaţia maghiară stagnând practic după ce în 2002 era procentual 6,6%.
Populaţia romă a ajuns la 619 mi
