Unde se află România, la cinci ani de la aderarea la Uniunea Europeană? Clasa politică a fost invitată joi să dea răspunsuri la această întrebare, în cadrul unei conferinţe organizate de Ministerul de Externe şi Ministerul Afacerilor Europene.

Politicienii au bifat câştigurile, dar şi eşecurile celor cinci ani în Uniunea Europeană. Principalele avantaje au fost libera circulaţie a bunurilor, capitalurilor şi persoanelor, precum şi un volum important de investiţii străine directe, respectiv 44 de miliarde de euro, în intervalul 2003-2010, incluzând şi perioada postaderare, potrivit premierului Emil Boc.

Tot la capitolul realizări, şeful Guvernului a menţionat datoria publică scăzută, cu 61% sub media europeană.

În fine, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a bifat tot ca un mare câştig şi faptul că România a reuşit să fie un beneficiar net la bugetul Uniunii Europene, primind de la data aderării aproape 12 miliarde de euro şi plătind doar puţin peste şase miliarde.

Slaba absorbţie a fondurilor europene a fost catalogată drept principala eroare a ultimilor ani şi aici guvernanţii s-au angajat să facă schimbări importante.

Tot la capitolul eşecuri a fost menţionată menţinerea restricţiilor impuse de unele state membre ale Uniunii Europene muncitorilor români, dar şi blocarea aderării României la Schengen de către Olanda. Aceasta a fost "un abuz", spune preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului şi-a exprimat din nou îngrijorarea cu privire la apariţia unor partide "antieuropene" în ţări precum Olanda şi cu privire la riscul extinderii acestui fenomen. România merita să fie azi în Schengen, a insistat Traian Băsescu.

Preşedintele a mai menţionat pe lista eşecurilor, la fel ca şi premierul Emil Boc, menţinerea Mecanismului de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei. Aici, şeful statului a d