Pe 21 decembrie 2011 Banca Centrală Europeană (BCE) a dat băncilor cu împrumut peste 489 miliarde de Euro pe o perioadă de 3 ani, la o dobândă de 1%. Pe 29 februarie, alte 1000 de miliarde ar putea fi trase de băncile comerciale, în aceleaşi condiţii. Care sunt însă efectele adverse?
Deşi s-a discutat extensiv în presă despre efectele benefice ale operaţiunii BCE, efectele economice adeverse ale acestui tip de „soluţie de ieşire din criză”, au fost tratate superficial. Discuţia se impune însă, în condiţiile în care, la următoarea operaţiune de acelaşi tip, programată pentru data de 29 februarie, băncile sunt pregătite să ia alte circa 1000 de miliarde de euro.
Citeşte aici mai multe despre planurile pe care băncile comerciale şi le-au făcut pentru 29 februarie
Injectarea unor sume masive de lichiditate în economie prin intermediul sistemului bancar cu rezervă fracţionară nu poate duce decât la un singur scenariu – crearea de presiuni inflaţioniste şi înrăutăţirea crizei economice. În primul rând, situaţia economică actuală nu este decât rezultatul unor politici precedente de creditare relaxate la nivel mondial.
Agravarea situației economice
Procesul este oarecum simplu. Dacă băncile centrale îşi reduc ratele oficiale ale dobânzii, se stimulează expansiunea creditelor din economie. În acest caz, toţi antreprenorii pot să obţină credite la dobânzi avantajoase, mult sub preţul pieţei, şi să investească în tot felul de proiecte, mai mult sau mai puţin productive. Evident, multe dintre aceste proiecte nu vor fi profitabile, dar beneficiind de creditele acordate uşor, oamenii de afaceri vor decide totuşi să le demareze pentru că momentan au acces la finanţare.
Mai mult, datorită ratelor scăzute ale dobânzii, antreprenorii se angajează în proiecte investiţionale de lungă durată, anticipând o restrângere în prezent a dorin