"Toată lumea vorbeşte de măsuri, de drumuri sau de nu ştiu ce, dar nu asta este problema viscolului în România. Dacă nu avem perdele forestiere de protecţie putem face ce vrem noi, putem pune câte coduri galbene şi roşii vrem, să ne ducem cu nu ştiu câte maşini şi dotări tehnice", a spus el.
Tabără a adăugat că "problema numărul 1" care trebuie rezolvată este "perdeaua de protecţie, mai groasă sau mai slabă", care să fie plantată "pe longitudinea Câmpiei Române, dar şi perpendicular pe Carpaţi şi Dunăre".
"Dacă nu avem aceste perdele de protecţie putem să discutăm cât vrem. Vor mai muri oameni în omăt. Esenţa este realizarea acestui program, care este legiferat", a afirmat ministrul.
El a mai spus că există foarte multe "sisteme" prin care poate fi stimulată realizarea de perdele de protecţie, inclusiv de-a lungul autostrăzilor.
Ideea înfiinţării unor astfel de perdele a fost lansată în România în urmă cu mai mulţi ani, încă de la începutul anilor 2000, dar fără rezultate concrete.
Anul trecut miniştrii Transporturilor şi Mediului au semnat un protocol în baza căruia 870 kilometri de drum ar fi urmat să fie protejaţi de zăpadă prin plantarea de copaci în zonele periculoase, printr-o investiţie de 1,2 milioane euro.
"Toată lumea vorbeşte de măsuri, de drumuri sau de nu ştiu ce, dar nu asta este problema viscolului în România. Dacă nu avem perdele forestiere de protecţie putem face ce vrem noi, putem pune câte coduri galbene şi roşii vrem, să ne ducem cu nu ştiu câte maşini şi dotări tehnice", a spus el.
Tabără a adăugat că "problema numărul 1" care trebuie rezolvată este "perdeaua de protecţie, mai groasă sau mai slabă", care să fie plantată "pe longitudinea Câmpiei Române, dar şi perpendicular pe Carpaţi şi Dunăre".
"Dacă nu avem aceste perdele de protecţie putem să discutăm cât vrem. Vor mai muri oameni în omăt. Esenţa
