Incertitudini predictibile şi riscuri neprăvăzute. Lumea se schimbă într-un ritm accelerat. Pe întregul mapamond este tot mai evident faptul că democraţia este în suferinţă. Pare că şi-a epuizat resursele şi şi-a atins limitele. Spre ce ne îndreptăm? Care va fi viitorul Europei (încă unite) sub forma ”hibridului” UE? Dar a României? Despre posibilele evoluţii în contextul degradării continue a situaţiei economico-sociale în Europa şi în lume, dar şi despre posibilele riscuri de securitate pentru România şi continentul european, în exclusivitate pentru cotidianul ”Zi de zi”, câteva opinii ale unor foşti înalţi funcţionari din diplomaţia românească şi din serviciile speciale româneşti.

Atenţie la îmbătrânirea populaţiei

Tendinţa accentuată de îmbătrânire a populaţiei – fapt constatat mai ales în ultimele decenii – concomitent cu scăderea natalităţii, situaţie valabilă pentru întreaga Europă, afectează însă în mod deosebit ţările cu o rată de dezvoltare economică scăzută. România este una dintre acestea, iar pe lângă natalitatea scăzută, în cazul ei se adaugă şi plecările masive din România (emigrarea), mai ales a tinerilor. Ce riscă România în următoarele decenii? ”Pentru România – dacă statisticile sunt corecte – a declarat generalul Rogojan, cel mai mare risc este incapacitatea reproducţiei biologice simple (la paritate, 1 la 1), ceea ce înseamnă pericolul ca peste un secol ţara să nu mai fie populată de români. Dacă până la admiterea în spaţiul Shengen era estimată o depopulare a României de circa trei milioane, la cât ne-am putea aştepta după? Există un interes anume ca în România să nu mai rămână populaţie activă?

Societatea românească se raportează, în prezent, la un sistem de valori răsturnat, în care firescul este înlocuit de anormalitate.” Și corupţia, în opinia generalului Rogojan, reprezintă un factor major de risc la adresa securităţi