Scăderea numărului de locuitori la 19.384.049, potrivit datelor provizorii ale recensământului, atrage automat şi o reducere a numărului de parlamentari. În condiţiile în care norma de reprezentare s-ar menţine - 70.000 pentru un deputat şi 160.000 pentru un senator - ar trebui să avem cu 80 de parlamentari mai puţin. Camera Deputaţilor ar avea 272 de membri, faţă de 334 în prezent, iar Senatul 119, faţă de 137. Acest lucru ar însemna şi o redesenare a colegiilor electorale.
Şi stabilirea mandatelor de consilieri locali şi judeţeni se raportează la numărul de locuitori, o scădere a polpulaţiei stabile având consecinţe directe asupra acestora.
Cu toate acestea, datele recensământului prezentate astăzi de INS, nefiind definitive, nu pot fi utilizate pentru alegerile din acest an, în stabilirea numărului de parlamentari.
Potrivit legii, numărul de locuitori care se ia în calcul pentru stabilirea mandatelor este cel publicat în urma ultimului recensământ al INS. Chiar dacă astăzi au fost publicate datele provizorii, cele finale vor fi stabilite abia anul viitor.
În aceste condiţii, datele la care se raportează autorităţile sunt cele de la recensământul din 2002, când numărul locuitorilor a fost stabilit la 21.680.974.
De precizat este că spre deosebire de recensământul din 2002, în 2011 numărul de locuitori, populaţia stabilă, a fost calculat fără a include persoanele plecate din ţară pe o perioadă îndelungată.
Scăderea numărului de locuitori la 19.384.049, potrivit datelor provizorii ale recensământului, atrage automat şi o reducere a numărului de parlamentari. În condiţiile în care norma de reprezentare s-ar menţine - 70.000 pentru un deputat şi 160.000 pentru un senator - ar trebui să avem cu 80 de parlamentari mai puţin. Camera Deputaţilor ar avea 272 de membri, faţă de 334 în prezent, iar Senatul 119, faţă de 13
