Doar 19,04 milioane de locuitori stabili mai are România, faţă de 21,68 milioane în 2002 şi 22,81 milioane în 1992. Cifra nu îi cuprinde pe românii care sunt plecaţi în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, al căror număr este estimat de sociologi la circa 2,5 milioane.

Din cifra reprezentând populaţia stabilă, 10,05 milioane locuiesc în municipii şi oraşe, iar în Municipiul Bucureşti sunt 1,67 milioane de locuitori (reprezentând 8,8% din totalul populaţiei stabile).

În categoria judeţelor cu populaţie numeroasă găsim pe primul loc Prahova (circa 735.000 locuitori), urmat de Iaşi, Cluj, Timiş, Constanţa şi Dolj. La polul opus, cea mai mică populaţie o are judeţul Tulcea (circa 200.000 de locuitori), urmat la mică distanţă de Covasna.

În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei stabile, 88,6% dintre recenzaţi s-au declarat români. Populaţia maghiară numără 1,23 milioane persoane (adică 6,5%), iar cea rromă, 619.000 persoane (3,2%). Aproximativ 59.000 de persoane au refuzat să-şi declare etnia.

Cu câteva zeci de parlamentari mai puţin

Actuala legislaţie prevede ca un senator să reprezinte 160.000 de locuitori, iar un deputat, 70.000 de locuitori. Prin urmare, rezultă că vom avea de ales, la alegerile generale (la termen sau anticipate), 112 senatori şi 318 deputaţi. Cu alte cuvinte, cu aproape 40 mai puţini decât în prezent. Şi aceasta pe cale naturală, fără ca politicienii să fi transpus în lege reducerea numărului de parlamentari cerută de români, la referendumul din 2009.

De asemenea, scăderea electoratului maghiar ar putea antrena o reducere a numărului de aleşi ai UDMR, mai ales în condiţiile în care Uniunea nu a reuşit să-şi convingă partenerii de guvernare să accepte modificarea legislaţiei electorale astfel încât Senatul să aibă 89 de membri (câte doi senatori per judeţ, câte unul pentru fiecare sector, plu