Oricine, de generaţie... decreţel, nu se poate să nu-şi amintească de serialul Ce vrăji a mai făcut nevasta mea (Bewitched, 1964-1972, creator Sol Saks). Cred că era difuzat de televiziunea de atunci duminica, pe la prînz, dacă nu mă înşel.
Serialul, desigur, nu era şi nu este unul filozofic ori foarte cultural. Este, însă, unul reuşit în genul lui (preponderent comic). L-am regăsit de curînd, din întîmplare, şi am încercat să-mi dau seama de ce mi-a plăcut atît de mult cînd eram mică.
Mai bine zis, de ce mi-a marcat atît copilăria: pentru că Samantha (Elizabeth Montgomery) este unul dintre personajele importante în amintirile mele de atunci. Aproape la fel de importantă ca Mary Poppins, idolul meu absolut pe vremea aceea.
DE ACELASI AUTOR Listă de cadouri Mica doză de transcendent (Alte) filme de Crăciun Decembrie timpuriuCe aveau cele două în comun? Evident, erau vrăjitoare. Desigur, personajul Pamelei L. Travers e mai nuanţat, mai plin de un alt tip de imaginaţie... ludică şi neconvenţională. Dar nici personajul Samanthei nu e de lepădat: pentru anii ’60 – cînd a fost făcut serialul – ca o nevastă middle class, de suburbie, să fie vrăjitoare nu-i puţin lucru...
Samantha, aproape identificată cu cea care a interpretat-o ani de zile, Elizabeth Montgomery, poate, practic, orice: să aducă într-o clipă tot ce are nevoie pentru gătit; să repare orice se strică sau sparge în casă; să ia prînzul la Paris şi în ora următoare să fie înapoi în suburbia ei; să transforme pe oricine în oricine altcineva sau în orice; să se întoarcă în timp; să vorbească cu animalele.
Şi lista ar tot putea continua. Şi totuşi, se mărită cu un... muritor. Cu un pămîntean destul de obişnuit, tipic pentru clasa mijlocie: lucrează într-o companie, ce-i drept de publicitate – ceea ce presupune că are şi o latură creativă... Altfel, însă, este un tip obişnuit care îşi d