Astăzi, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri celebrează Ziua Mondială a Zonelor Umede. Ziua de 2 februarie este destinată importanţei întinderile de bălţi, mlaştini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, încă din anul 1971, când a fost semnată o convenţie mondială.
În Bazinul Hidrografic Crişuri au fost identificate zone protejate pentru habitate sau specii unde apa este un factor important. Suprafaţa acestor zone este de aproape 2500 kmp, reprezentând 16,8% din suprafata bazinului hidrografic Crişuri. O mare parte a acestor zone protejate este situată în perimetrul Parcului Natural Apuseni, a Parcului Natural Cefa precum şi în defileul râurilor Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb.
„Ultimul raport indică faptul că 25 de zone protejate sunt în legătură cu corpurile de apă subterane şi că, nici o zonă nu este la risc. Factorii de risc luaţi în calcul sunt cei naturali, şi anume: inundaţii, schimbări climatice, incendii şi secetă; precum şi factorii de risc antropic, şi anume: industrie, agricultură, lucrări hidrotehnice şi presiunile datorate localităţilor" spune Pásztor Sándor, director A.B.A Crişuri.
Delta Dunării, cea mai importantă
Până în prezent au fost înscrise pe lista Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii şi a Resurselor Naturale aproape 2000 de zone umede din 160 de ţări. Ecosistemele naturale şi seminaturale din România reprezintă aproximativ 47% din suprafaţa tării. La nivelul ţării au fost identificate un număr de 89 de zone umede, precum şi 44 de zone de importanţă avifaunistică. Cea mai mare zonă umedă din România şi din Europa este Delta Dunării.
