Marele Viscol din '54 » Iarna de acum 58 de ani ameninţă să se prăvălească încă o dată peste Bucureşti
După ce ministrul Traian Igaş a avertizat că "s-ar putea să fie nămeţi ca în '54", românii şi-au amintit cum a fost atunci: vîntul de 120 de km/oră şi troiene de 5-6 metri.
"Da, s-a anticipat că vor fi nămeţi ca în 1954! Am convocat Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din subordinea Ministerului de Interne. Încercăm să ne pregătim pentru zilele care vor urma. Au fost alocate 10 miliarde de lei vechi din fondurile de rezervă pentru cheltuieli de benzină, motorină, apă şi ce mai este necesar", a declarat ieri, pentru Evenimentul zilei, ministrul de Interne Traian Igaş. Spusele demnitarului au stîrnit reacţii şi temeri, mai ales din partea oamenilor care au trăit năpasta albă din februarie 1954.
Nămeţi care au "înghiţit" casele
Cei trecuţi de 65 de ani îşi amintesc de ceea ce a rămas în istorie ca "Marele Viscol". Urgia a început pe 1 februarie şi primul "val" a ţinut pînă pe 4 februarie.
Au urmat încă trei, în 7-9 februarie, 17-19 februarie şi 22-24 februarie. Ca şi acum, tot estul şi sud-estul României au fost cele mai lovite, iar Bucureştiul a fost epicentrul dezlănţuirii naturii. Vîntul turbase, bătea cu peste 120 de kilometri pe oră. Troienele s-au înălţat imediat la peste 4 metri.
"Pe 2 februarie, cînd ne-am trezit, zăpada era deja peste case, nu mai puteam deschide uşile. A ieşit fiecare cum a putut, au început să sape tuneluri în sus, să iasă la lumină. A muncit toată lumea, cu lopeţi, cu sănii. Mergeam pe deasupra caselor. Mai încolo, cînd s-a croit drum tramvaielor, ele mergeau pe linii jos, şi la 3-4 metri mergeau oamenii, pe sus. Am avut atunci zăpadă prin curţi pînă în luna mai. Erau unii care îşi puneau vinul şi apa la răcit în zăpada din februarie", îşi amintesc oamenii.
"La Poiană fa