Frica de succes

În revista CRONICA din Iaşi (numărul din decembrie 2011), Cătălin Turliuc, scriind despre stereotipurile sociale care ne ghidează conduita, atinge o temă care i-a atras atenţia Cronicarului. E vorba de teama de succes: nu doar femeile se tem că succesul ar putea avea urmări nefaste asupra fericirii în viaţă, dar chiar şi bărbaţii. De vină e credinţa că trebuie să existe un echilibru între ceea ce primim şi ceea ce oferim, astfel că, de fiecare dată cînd cîştigăm ceva, un spiriduş malefic ne şopteşte că trebuie să pierdem altceva. Aşa se face că mai tuturora ne e frică într- un fel sau altul de succes, şi asta din cinci motive: 1) teama de schimbare (succesul ne scoate din zona de confort şi ne aruncă în incertitudine şi necunoscut); 2) teama de înălţime (cu cît urci mai sus în ierarhie cu atît pericolul de a cădea de mai sus creşte); 3) teama de a fi diferit (a ieşi din norma anonimatului de masă e un motiv de a fi respins de cei frustraţi); 4) teama de reacţiile celorlalţi (izbînda stîrneşte invidia şi implicit represaliile); 5) teama de propriile reacţii (cînd ţi se urcă succesul la cap degradarea personalităţii e evidentă, mai ales în universul oamenilor de cultură). Cronicarul nu a priceput pînă la urmă în ce măsură Cătălin Turliuc ridică o diatribă împotriva succesului, dar oricum a aflat că, într- o lume ahtiată după succes, nu chiar toţi îl vrem. Ba mulţi chiar nu-l vor deloc.

„Tragi-comedia potenţialului uman rămas neîmplinit“

Revista 22 (numărul 3, din 17-23 ianuarie) anunţă „un eveniment singular”: montarea de către Andrei Şerban a spectacolului Hedda Gabler de Ibsen, pe scena Teatrului Magiar de Stat din Cluj. Cu acest prilej, celebrul regizor publică „o scrisoare imaginară adresată domnului Ibsen”, în fapt un remarcabil eseu în care îşi expune viziunea asupra piesei scrise de Ibsen în urmă cu